News

ANALIZĂ: 2014, anul în care Rusia a modificat harta Europei prin anexarea peninsulei Crimeea

ANALIZĂ: 2014, anul în care Rusia a modificat harta Europei prin anexarea peninsulei Crimeea
December 30, 2014

Anul 2014 a fost anul Putin, comentează AFP, care consideră că anexarea peninsulei Crimeea a modificat harta Europei şi a deschis o perioadă de confruntare globală între Rusia şi Occident.

putin-schimba-harta-europei-declaratiile-presedintelui-rusiei-am-fost-pacaliti-si-inselati-de-europa-252124

La mai bine de zece luni de la anexarea peninsulei, nimeni nu a calculat încă amploarea consecinţelor deciziei preşedintelui rus. Mulţi consideră însă că 2014 a fost anul Putin, al schimbării poziţiei şefului statului rus şi al revanşei Rusiei pe scena internaţională, scrie Mediafax.

În momentul declanşării crizei din Ucraina, Vladimir Putin avea deja o experienţă îndelungată la conducerea statului rus. În cei 15 ani de putere, atât în calitate de preşedinte (cu trei mandate), cât şi ca premier (în două rânduri), Vladimir Putin a avut ca parteneri de discuţii trei preşedinţi americani şi tot atâţia şefi de stat din Franţa şi de Guvern din Marea Britanie.

Războiul din Cecenia, întărirea controlului asupra presei independente, lipsa de putere a opoziţiei ruse i-au adus lui Vladimir Putin faima unui preşedinte autoritar. În Rusia, Putin este însă liderul care a asigurat stabilitatea economică şi a susţinut apariţia clasei de mijloc, după anii haotici ai preşedinţiei lui Boris Elţîn. De asemenea, el este considerat artizanul reînnoirii, liderul unei Rusii care revine în forţă după umilirea suferită în urma destrămării Uniunii Sovietice.

- Campion al antiamericanismului

Protestele proeuropene din Piaţa Independenţei din Kiev şi îndepărtarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici de la conducerea Ucrainei, în februarie, au reprezentant pentru Moscova picătura care a umplut paharul: occidentalii au intervenit în sfera de influenţă rusă, iar NATO se afla la graniţele Rusiei.

În aceste condiţii, răspunsul lui Vladimir Putin nu s-a lăsat prea mult aşteptat: anexarea peninsulei Crimeea, în urma unui referendum controversat, iar ulterior susţinerea militară acordată, potrivit acuzaţiilor Kievului şi occidentalilor, rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

În acest context, încep să apară tensiunile între Rusia şi Occident. Pentru Moscova, anexarea peninsulei Crimeea reprezintă revenirea firească în componenţa Rusiei a unui teritoriu considerat “sfânt”, “Ierusalimul” rus. În schimb, pentru capitalele europene, şeful statului rus a modificat doar printr-o semnătură harta Europei, însuşindu-şi un teritoriu într-un mod nemaiîntâlnit pe continent de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Izolat de liderii occidentali, care l-au acuzat de “agresiune” în Europa, prezentat de tabloidele europene drept noul Hitler, dar cu o popularitate mai mare ca oricând în Rusia, Putin a obţinut, la 62 de ani, un nou statut: de campion, în special în opinia antiatlantiştilor europeni, al contestării “leadership-ului american” şi al modelului liberal occidental.

Dorinţa de dominaţie a liderului rus a readus în atenţie sintagma dispărută în 1991, odată cu Uniunea Sovietică: “Război Rece”. Termenul nu este fericit, iar Rusia nu este, spre deosebire de predecesorul sovietic, deţinătoarea unei ideologii, a unui model, dar are meritul de a discuta cu toată lumea, pentru a defini mai bine “lunga iarnă” din viitoarele relaţii între ruşi şi occidentali.

Zboruri ale bombardierelor strategice în apropierea spaţiului aerian al ţărilor europene, desfăşurarea de nave de război pentru exerciţii navale care provoacă îngrijorare în rândul generalilor din cadrul NATO: intensificarea activităţii ruse lasă senzaţia unor situaţii deja cunoscute. Preşedintele rus consideră că are loc doar o inversare a rolurilor: occidentalii nu şi-au respectat niciodată promisiunea de a nu extinde NATO până la graniţele Rusiei, atunci Rusia de ce nu ar acţiona? Cine ameninţă pe cine?, se întreabă Moscova.

- Moştenirea Putin

Între timp, toată lumea îşi pune aceleaşi întrebări: ce vrea Putin? Până unde va merge?

“Putin se consideră un lider veşnic, având o singură misiune: salvarea Rusiei de Occident. Face periodic referiri la istorie, îşi caută locul printre liderii care au salvat Rusia de ameninţări”, consideră analistul independent Maria Lipman.

În schimb, Konstantin Kalacev, director al Grupului de expertiză politică, consideră că Vladimir Putin “se gândeşte la ce se va spune despre el în cărţile de istorie”. “În 50 sau 100 de ani, istoricii nu vor fi interesaţi de cursul rublei şi vor acorda mai multă atenţie anexării peninsulei Crimeea şi confruntării cu Statele Unite”, anticipează el.

Potrivit experţilor, criza din Ucraina a arătat, până la urmă, că Vladimir Putin a dorit un singur lucru: respect şi tratament egal în relaţia cu Statele Unite. Ce se aşteaptă în acest moment de la Rusia? Continuarea politicii de cucerire. De asemenea, se aşteaptă reorientarea priorităţilor energetice din Europa spre Asia, refacerea legăturilor cu ţările din America de Sud şi din Orientul Mijlociu, cum a anunţat recent liderul rus, şi susţinerea în continuare a regimului sirian condus de Bashar al-Assad şi un rol vital în negocierile privind dosarul nuclear iranian.

În ceea ce priveşte confruntarea cu Occidentul, “Putin crede că nervii occidentalilor nu sunt la fel de rezistenţi ca ai lui”, consideră Konstantin Kalacev.

Share

Articole pe aceeași temă

0 Commentarii

Nu exista comentarii!

Nu sunt comentarii la acest moment, nu doriți să adăugați un comentariu?

Scrie un comentariu

Adauga comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.
Câmpurile necesare sunt marcate cu *